Substanțele chimice periculoase din bonurile fiscale și ambalaje: O amenințare ascunsă pentru sănătate.

Introducere.

Ani de campanii din partea activiștilor pentru sănătate au determinat mulți producători să elimine bisfenolul A (BPA) din produsele de uz casnic, inclusiv din bonurile fiscale, sticlele de plastic și căptușelile conservelor. Drept urmare, eticheta „fără BPA” a devenit comună. Însă, un nou studiu publicat în jurnalul Environmental Health Perspectives sugerează că substanțele chimice folosite pentru a înlocui BPA-ul, cum ar fi bisfenol S (BPS) și bisfenol F (BPF), ar putea avea un impact aproape identic asupra corpului uman: perturbarea hormonală. Această înlocuire ridică îngrijorări serioase, având în vedere că eticheta „fără BPA” poate crea un „fals halo de sănătate”.

Importanța subiectului pentru sănătate.

Impactul acestor substanțe chimice asupra sănătății este o preocupare majoră pentru comunitate din mai multe motive.

• Similaritate toxicologică: Conform literaturii de specialitate, BPS și BPF sunt „hormonal active în moduri similare cu BPA – mecanisme similare, potențe similare”. Structurile compușilor sunt remarcabil de asemănătoare, ceea ce explică de ce sunt buni înlocuitori pentru producători, dar nu și pentru consumatori. Deși cercetările privind efectele BPS și BPF sunt încă la început, există motive de îngrijorare.
• Efecte asupra sănătății: BPA a fost asociat cu probleme de reproducere, metabolism, funcții neurologice și o serie de alte afecțiuni. BPS, considerat inițial o alternativă mai sigură, este acum legat de perturbări hormonale, daune cognitive, scăderea numărului de spermatozoizi, cancer mamar și alte probleme de sănătate. De asemenea, poate fi mai persistent în mediu și în țesuturile umane decât BPA.
• Expunerea omniprezentă și subestimată.
  • Bonurile fiscale: Bonurile de la multe magazine și comercianți sunt imprimate pe hârtie termică, care conținea inițial BPA și acum deseori conține BPS sau BPF. În aceste bonuri, BPS și BPF sunt în formă „liberă” și pot migra ușor pe piele și alte suprafețe. Un studiu recent a constatat că ținerea unui bon fiscal timp de doar 10 secunde poate determina absorbția unei cantități de BPS care depășește limita de siguranță stabilită de California.
  • Subestimarea expunerii: Modelele de expunere ale unor agenții, cum ar fi Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), subestimează interacțiunile umane cu hârtia termică, presupunând o durată scurtă de contact (sub 1 minut) și o suprafață limitată de expunere (3 vârfuri de degete). Un studiu observațional a arătat că, în realitate, oamenii manipulează bonurile pentru o medie de 11,5 minute, peste 30% folosesc mai mult de trei degete, iar peste 60% lasă hârtia să le atingă palma. Doar 11% dintre participanți respectau modelul EFSA.
  • Căi de expunere: Absorbția dermală de BPA (și probabil BPS/BPF) este o cale relevantă de expunere. Spre deosebire de ingestia orală, care permite metabolizarea rapidă de către ficat (“first-pass metabolism”), absorbția transdermală ocolește acest proces, ducând la concentrații semnificativ mai mari de BPA neconjugat (biologic activ) în sânge.
  • Contaminare alimentară și mediu: BPA de pe degete poate contamina alte substanțe, inclusiv alimente. De asemenea, hârtia termică aruncată poate transfera BPA și BPS în alte hârtii și materiale plastice reciclate, de unde pot reintra în contact cu oamenii.
  • Concentrații în hârtia termică: Concentrațiile de BPA în hârtia termică au fost măsurate la valori de până la 42,600 μg/g (4,26%) sau chiar 26,3 mg/g (2.63%). Un studiu din Belgia a detectat BPA în toate cele 44 de mostre de hârtie termică, 73% având concentrații între 9 și 21 mg BPA/g hârtie.
• Riscuri ocupaționale: Lucrătorii din comerț, precum casierii și personalul din restaurante, care manipulează frecvent bonuri fiscale, sunt expuși la riscuri semnificativ mai mari. Studiile au arătat niveluri crescute de BPA în urina lucrătorilor din comerț.

Recomandări practice.

Pentru a reduce expunerea la aceste substanțe chimice potențial periculoase, se pot urma câțiva pași simpli:

• Evitați bonurile pe hârtie: Ori de câte ori este posibil, optați pentru chitanțe digitale, trimise prin e-mail sau SMS, pentru a evita complet contactul cu hârtia termică.
• Manipulare minimă: Dacă aveți nevoie de un bon pe hârtie, păstrați-l pentru un timp cât mai scurt. Pregătiți-vă portofelul pentru a-l depozita rapid, fără a-l ține în mână inutil. O sugestie este să cereți casierului să vă pună bonul direct în pungă.
• Spălarea mâinilor: Spălați-vă mâinile cu apă și săpun imediat după ce ați manipulat bonuri sau alte produse din hârtie termică.
• Atenție la dezinfectantul de mâini și creme: Evitați utilizarea dezinfectantului de mâini sau a loțiunilor imediat înainte sau după manipularea bonurilor. Aceste produse pot conține substanțe care cresc semnificativ absorbția BPA și BPS prin piele, de 22-200 de ori.
• Depozitare sigură: Nu depozitați bonurile în genți de cumpărături alături de alimente sau în poșete unde ar putea contamina alte obiecte. Dacă trebuie să le păstrați, folosiți un plic sau o husă specială.
• Alimente și băuturi: Beți din recipiente de sticlă sau oțel, nu din cele de plastic. Evitați să introduceți alimente în contact cu bonurile fiscale (de exemplu, nu folosiți bonuri pe post de șervețele). Nu încălziți alimente în recipiente de plastic în cuptorul cu microunde, deoarece căldura poate elibera compuși similari BPA-ului.
• Măsuri pentru angajați: Pentru persoanele ale căror locuri de muncă implică manipularea frecventă a bonurilor (de exemplu, casieri), se recomandă purtarea mănușilor.

Exemple / aplicații.

Un studiu observațional efectuat la o cafenea universitară din Massachusetts pe un eșantion de aproape 700 de studenți a evidențiat decalajul dintre presupunerile agențiilor de reglementare și comportamentul real al consumatorilor. În acest cadru, unde studenții primeau un bon cu numărul comenzii și așteptau prepararea alimentelor, timpul mediu de manipulare a bonului a fost de 11,5 minute, mult peste cele 10 secunde estimate de EFSA. Mai mult, 63% dintre participanți au ținut bonul în palmă, și nu doar cu vârful degetelor, iar 83% l-au pliat. Observații relevante au inclus chiar și utilizarea atipică a bonurilor, cum ar fi transformarea lor în paie de băut, folosirea pentru a șterge rujul, ca șervețele pentru față sau mâini, sau pentru a tampona pizza grasă. Aceste comportamente indică o expunere potențial mult mai mare decât se estimează, ceea ce subliniază necesitatea reevaluării modelelor curente de expunere la BPA și alternativele sale.

Concluzie.

Deși BPA a fost eliminat din multe produse, înlocuitorii săi, BPS și BPF, prezintă riscuri similare de perturbare hormonală, iar expunerea umană, în special prin bonurile fiscale, este mai extinsă și mai complexă decât se presupune. Este esențial ca agențiile de reglementare să își reevalueze modelele de expunere, bazându-se pe comportamentele reale ale consumatorilor. Pentru publicul larg, chiar și mici schimbări zilnice, cum ar fi renunțarea la bonurile fizice sau spălarea mâinilor după manipulare, pot avea un impact major asupra reducerii expunerii pe termen lung la aceste substanțe chimice și asupra sănătății generale.

Bibliografie.

1. Bernier, M. R., & Vandenberg, L. N. (2017). Handling of thermal paper: Implications for dermal exposure to bisphenol A and its alternatives. PLoS One, 12(6), e0178449.
2. Björnsdotter, M. K., de Boer, J., & Ballesteros-Gómez, A. (2017). Bisphenol A and replacements in thermal paper: A review. Chemosphere, 182, 691–706.
3. Breitowich, A. (2025). Your Restaurant Receipt Might Contain a Toxic Chemical — Here’s What to Know. Food & Wine, August 3, 2025.
4. European Food Safety Authority (EFSA). (2015). Scientific opinion on the risks to public health related to the presence of bisphenol A (BPA) in foodstuffs–executive summary. EFSA J, 13(1), 3978.
5. Geens, T., Goeyens, L., Kannan, K., Neels, H., & Covaci, A. (2012). Levels of bisphenol-A in thermal paper receipts from Belgium and estimation of human exposure. Sci Total Environ, 435-436, 30-33.
6. Konkel, L. (undated). Thermal Reaction: The Spread of Bisphenol S via paper products. Exposure Science (Report from Environmental Health Perspectives, section in).
7. Nasello, S., Beiguel, É., Fitó-Friedrichs, G., Irala, C., Berenstein, G., Basack, S., & Montserrat, J. M. (2022). Thermal paper as a potential source of bisphenol A for humans and the environment: migration and ecotoxicological impact. Environ Sci Pollut Res Int, 29(35), 53382–53394.
8. Norman, A. (2025). Paper Receipts From Major Retailers May Expose You to Toxic Chemicals. Verywell Health, April 16, 2025.
9. Perkins, T. (2025). High levels of toxic chemicals found in paper receipts used by US retailers. The Guardian, April 14, 2025.
10. Rochester, J. R. (2013). Bisphenol A and human health: A review of the literature. Reprod Toxicol, 42C, 132–155.
11. Schwarcz, J. (2020). Turning Up the Heat on Thermal Paper Receipts. Office for Science and Society – McGill University, February 25, 2020.
12. Schwartz, A. W., & Landrigan, P. J. (2011). Bisphenol A in Thermal Paper Receipts: An Opportunity for Evidence-Based Prevention. Environ Health Perspect, 119(9), 1539–1546.
13. Taylor, J. A., vom Saal, F. S., Welshons, W. V., Drury, B., Rottinghaus, G., Hunt, P. A., & Toutain, P.-L. (2011). Similarity of bisphenol A pharmacokinetics in rhesus monkeys and mice: relevance for human exposure. Environ Health Perspect, 119(4), 422–430.
14. Worland, J. (2015). Why ‘BPA-Free’ May Be Meaningless. TIME, April 15, 2015.