Acest text este o transcriere a unui podcast între Peter Attia și Michael Rintala, un chiropractor specializat în reabilitare și medicină sportivă, discutând despre Stabilizarea Neuromusculară Dinamică (DNS). DNS este o abordare de reabilitare bazată pe dezvoltarea motorie la sugari, care subliniază importanța activării mușchilor stabilizatori profunzi pentru o mișcare eficientă și prevenirea leziunilor.
Discuția examinează originea DNS de la Școala de Reabilitare din Praga și pionierii săi, inclusiv Vladimir Janda, Karel Lewit și Vaclav Vojta, care au observat tipare posturale și dezvoltarea motorie la copii.
Rintala explică modul în care probleme precum durerile lombare sunt adesea cauzate de o stabilizare ineficientă și discuția subliniază beneficiile aplicării principiilor DNS atât în reabilitare, cât și în îmbunătățirea performanțelor sportive.
Acest articol reprezintă o interpretare educațională a surselor analizate de „RV didactic”.
Temele principale și ideile cheie.
Introducere.
Dynamic Neuromuscular Stabilization (DNS) este o abordare de reabilitare și performanță inovatoare, construită pe baza principiilor Școlii de Reabilitare de la Praga, fondată în anii 1950, în Cehoslovacia post-Războiului Mondial II. Această școală a fost înființată ca parte a facultății de medicină a Universității Charles din Praga și s-a bazat inițial pe observație și palpare pentru diagnostic și tratament, în parte datorită contextului erei Războiului Rece. Un fapt cheie fundamental al DNS este că fundațiile posturale și stabilitatea dinamică sunt stabilite neurologic în primele 12 luni de viață ale unui om, prin procesul de dezvoltare motorie (ontogeneză) a sugarilor.
Importanța subiectului pentru educație / sănătate.
Abordarea DNS subliniază importanța controlului neurologic asupra mișcării și stabilității, un aspect adesea subestimat în concepția tradițională despre forță, care este percepută ca fiind pur musculară. Cercetările și observațiile din cadrul Școlii de la Praga au identificat tendința ca anumite grupuri musculare să devină tensionate, în timp ce altele să slăbească, ducând la sindroame precum „Upper Cross” și „Lower Cross”. Aceste dezechilibre pot afecta calitatea mișcării în lanțul cinematic și pot duce la suprasolicitări în zonele de tranziție ale coloanei vertebrale (lombar-sacral, toraco-lombar, cervical-toracic) și ale extremităților. Aceste suprasolicitări repetitive contribuie la modificări degenerative și patologii discale acumulate în timp.
Se estimează, pe baza observațiilor pionierilor DNS, că aproximativ 70% dintre sugari au o maturare sănătoasă a sistemului nervos central, în timp ce restul de 30% pot prezenta diverse grade de disfuncție, de la paralizie cerebrală la ceea ce se numește „tulburare centrală de coordonare” sau „disfuncție cerebrală minimă”. Această constatare subliniază necesitatea unei intervenții timpurii pentru a valorifica neuroplasticitatea și a forma tipare motorii eficiente.
Pentru populația adultă, mai ales în societatea modernă, obișnuințele posturale prelungite, cum ar fi statul pe scaun ore întregi, pot interfera cu dezvoltarea neuromusculară normală. Aceasta duce la o inhibiție a funcției diafragmei și la supra-utilizarea mușchilor respiratori accesori, contribuind la apariția sindroamelor posturale și a durerilor cronice. Durerea lombară inferioară este cea mai frecventă plângere în rândul pacienților care ajung la clinicile DNS, fiind adesea cauzată de o activare ineficientă a sistemului de stabilizare profund și o tendință de „compresie în extensie”.
Recomandări practice.
Abordarea DNS se concentrează pe restabilirea tiparelor motorii ideale observate în dezvoltarea sănătoasă a sugarilor. Deși sursa nu oferă o listă scurtă și aplicabilă de exerciții specifice pentru cititori, ea detaliază principiile pe care se bazează intervențiile.
- Facilitarea activării sinergice a musculaturii profunde de stabilizare: Aceasta include diafragma, planșeul pelvian, întregul perete abdominal și musculatura intersegmentară spinală. Scopul este crearea unui punct fix în trunchi și pelvis.
- Gestionarea presiunii intra-abdominale (PIA): Diafragma are o funcție dublă – respiratorie și posturală. Prin coborârea sa, creează o presiune intra-abdominală care activează excentric musculatura peretelui abdominal și a planșeului pelvian, oferind stabilitate.
- Conștientizarea încărcării excentrice: DNS pune accent pe importanța controlului excentric (alungirea mușchiului sub sarcină), nu doar pe cel concentric (scurtarea mușchiului sub sarcină), pentru prevenirea leziunilor și îmbunătățirea performanței.
- Utilizarea pozițiilor și punctelor de sprijin din dezvoltarea motorie a sugarilor: Exercițiile DNS sunt adesea derivate din etapele de dezvoltare ale sugarilor (ex.: poziții de la 3 luni, 6 luni, târărea), pentru a „trezi” și facilita tiparele motorii ideale pe care le avem ca adulți.
- Îmbunătățirea echilibrului articular: Menținerea unei poziții ideale a suprafețelor articulare pe întreaga amplitudine de mișcare, printr-un joc sinergic între mușchii agoniști și antagoniști.
- Educația și conștientizarea: Pacienții și sportivii sunt încurajați să „simtă” sinergia și capacitatea de a stabiliza acolo unde este necesar, și de a relaxa acolo unde nu este.
Exemple / aplicații.
Profesorul Pavel Kolář a extins aplicarea principiilor Școlii de la Praga de la reabilitarea copiilor cu paralizie cerebrală la populația de sportivi de înaltă performanță. Printre exemplele notabile se numără Jan Železný, aruncător de suliță triplu medaliat cu aur olimpic și deținător al recordului mondial, și Jaromír Jágr, renumit jucător de hochei ceh. Kolář a lucrat cu aceștia pentru a-i ajuta să se reabiliteze după leziuni și pentru a integra concepte DNS pentru a reduce riscul de re-accidentare și a îmbunătăți performanța. Cazul lui Roger Federer este adesea citat ca exemplu de atlet de elită care manifestă natural o capacitate funcțională uimitoare și o longevitate în carieră, caracteristici asociate cu o bună stabilizare dinamică.
Michael Rintala, intervievatul, a împărtășit propria sa experiență cu o spondiloliză (fractură de stres a coloanei vertebrale) în zona L4-L5, cauzată de antrenament excesiv, recuperare deficitară și fundații posturale slabe. El s-a identificat ca fiind „imaginea perfectă” a sindroamelor „Upper Cross” și „Lower Cross” și a lipsurilor în strategia de stabilizare. Descoperirea principiilor Școlii de la Praga l-a ajutat să înțeleagă și să își gestioneze propria durere cronică, ceea ce l-a motivat să devină chiropractor și instructor DNS.
Concluzie.
Dynamic Neuromuscular Stabilization (DNS) reprezintă o metodă extrem de eficace pentru vindecarea și prevenirea leziunilor, optimizând tiparele naturale de mișcare ale corpului, prin recalibrarea sistemului nervos central. Chiar dacă este o abordare „non-tradițională” care necesită răbdare și practică, integrarea conștientă a principiilor DNS, cum ar fi respirația corectă și activarea musculaturii stabilizatoare profunde, poate avea un impact major asupra longevității și performanței atât la sportivi, cât și în populația generală. Obiectivul este de a crește pragul capacității funcționale, astfel încât corpul să poată gestiona mai eficient sarcinile, chiar și cele intense.
Bibliografie.
- Peter Attia MD (Host), Michael Rintala, D.C. (Guest) (2020). #152 – Michael Rintala, D.C.: Principles of Dynamic Neuromuscular Stabilization (DNS). https://youtu.be/y6OALVlNgqI?list=TLGGo03AZdIgoL0yODA4MjAyNQ