Videoclipul de pe YouTube discută concepția greșită că terapia este o formă de „gaslighting”, susținând, în schimb, că aceasta este de fapt un proces de deconstruire a gaslighting-ului pe care indivizii l-au experimentat pe parcursul vieții. Această „spălare pe creier” inițială, adesea provenită de la părinți sau din experiențe timpurii, creează credințe negative despre sine care sunt adânc înrădăcinate. Autorul explică faptul că stima de sine nu este inerentă, ci este învățată prin sprijin și dragoste, similar modului în care copiii persistă în a învăța să meargă în ciuda eșecurilor. Terapia ajută la identificarea și înțelegerea modului în care emoțiile (Manas) și ego-ul (Ahamkara) influențează gândurile și comportamentele, permițând indivizilor să conștientizeze distorsiunile care le împiedică progresul. Prin acest proces, scopul nu este de a convinge pe cineva că este „bun”, ci de a îndepărta obstacolele mentale pentru a le permite să-și rezolve problemele în mod obiectiv.
„Gaslighting-ul reprezintă o formă de manipulare psihologică complexă, prin care o persoană încearcă să submineze sau să distorsioneze percepțiile alteia, inducându-i confuzie și îndoială asupra propriilor sale experiențe și realități.” (Brăteanu G. F., psihart.ro, 2024).
Acest articol reprezintă o interpretare educațională a surselor analizate de „RV didactic”.
Temele principale și ideile cheie.
Introducere.
Într-o lume în care provocările vieții sunt percepute ca fiind din ce în ce mai acute, mulți indivizi se confruntă cu sentimentul că viața lor este „obiectiv proastă”. Acest sentiment este adesea amplificat de întrebarea dacă terapia, în loc să ajute, nu ar fi doar o formă de „gaslighting” – o distorsionare a realității pentru a se simți mai bine. Subiectul este crucial, deoarece abordarea greșită a problemelor de sănătate mintală poate perpetua ciclul negativ al îndoielii de sine. De exemplu, un fapt-cheie care ilustrează provocările obiective ale vieții este că aproximativ 50% dintre tinerii de 20 de ani încă locuiesc acasă, confruntându-se cu dificultăți în a-și atinge independența sau a dezvolta relații, ceea ce adaugă la sentimentul că „nu am motive să cred în mine”.
Importanța subiectului pentru sănătate.
Tema este extrem de relevantă pentru sănătatea mintală a comunității, deoarece credințele negative pe care oamenii le au despre ei înșiși nu sunt în mod inerent „adevăruri”, ci adesea rezultatul a ceea ce sursele numesc „adevăratul gaslighting”. Acest tip de gaslighting provine din mesaje parentale, judecăți de sine bazate pe comparații cu alții sau din experiențe în care eforturile nu au fost niciodată considerate suficiente. Aceste învățături interioare pot duce la convingerea că „nimic din ceea ce voi face nu va fi vreodată suficient”. Terapia, în acest context, este exact opusul gaslighting-ului, având rolul de a desface aceste distorsiuni negative care au fost deja create în mintea noastră. Scopul nu este de a convinge pe cineva că este o persoană bună, ci de a oferi instrumente pentru a înțelege și corecta procesele de gândire distorsionate, oferind un sprijin plin de compasiune pentru a lucra la propriile „defecte”. Fără recunoașterea și desfacerea acestui gaslighting interiorizat, indivizii pot rămâne „înlănțuiți de acest sentiment de ego”, ceea ce le transformă trecutul într-un viitor predestinat. Dr. K, a cărui ghid de sănătate mintală sintetizează ani de pregătire ca călugăr și experiență clinică ca psihiatru, subliniază că aceste principii pot fi aplicate pentru a crea o schimbare reală.
Recomandări practice.
Pentru a înțelege dacă mintea funcționează corect și pentru a desface gaslighting-ul interiorizat, sursele, inspirate de conceptele yoghine, sugerează concentrarea pe trei componente ale minții: Manas (mintea emoțională), Buddhi (intelectul) și Ahamkara (ego-ul). Recomandările practice se axează pe conștientizarea primelor două.
- 1. Observă impactul emoțiilor (Manas).
- Recunoaște emoțiile: Primul pas este să recunoști că ai emoții, chiar dacă crezi că nu le simți. Sistemul emoțional este activ 24/7. Negarea emoțiilor (ex.: „nu sunt supărat”) împiedică gândirea clară.
- Află cum emoțiile îți modelează gândirea: Recunoașterea unei emoții (ex.: „sunt trist”, „sunt furios”) reduce puterea pe care o are asupra ta și te ajută să înțelegi cum îți influențează procesul de gândire. Această înțelegere este crucială pentru a ajunge la o gândire corectă. De exemplu, sentimentul de disperare poate face ca totul să pară negativ, dar dacă înțelegi acest impact, poți realiza că lucrurile nu sunt atât de rele pe cât le percepi.
- 2. Observă impactul ego-ului (Ahamkara).
- Identifică comparațiile: Ori de câte ori mintea face o comparație (inferioritate sau superioritate) – „această persoană este mai inteligentă decât mine”, „partenerul meu este mai bun decât mine” – aceasta este acțiunea ego-ului.
- Conștientizează auto-subestimarea sau supraestimarea: Orice credință despre sine care începe cu „Eu sunt…” și este urmată de o judecată (ex.: „Sunt un ratat”) este o formă de ego. Chiar și insecuritățile sunt o formă de ego.
- Recunoaște distorsiunile ego-ului: Înțelegerea modului în care ego-ul îți modelează gândirea este esențială. Când te simți inferior, acest lucru îți distorsionează negativ procesul de gândire.
Aceste recomandări se bazează pe sinteza experienței clinice și monahale a Dr. K, nu sunt exerciții fizice, ci tehnici de introspecție și conștientizare mentală. Sursa le prezintă ca un cadru validat prin ani de muncă.
Exemple / aplicații.
Impactul gaslighting-ului interiorizat și modul în care terapia îl desface este ilustrat prin mai multe exemple:
- Un copil care învață să meargă cade de nenumărate ori, dar nu se simte un eșec; sentimentul de a fi un eșec este ceva ce este învățat.
- Tinerii din familii unde nimic nu este suficient (ex. „ai luat 98, de ce nu 100?”) internalizează ideea că „orice efort este o pierdere de timp”, deoarece nu-și pot mulțumi niciodată părinții. Aceasta este o formă de gaslighting, deoarece este ilogic să crezi că 10.000 sau 20.000 de ore de muncă nu ar fi suficiente.
- O experiență personală a fost când, după ce a terminat liceul, Dr. K a întâlnit o colegă care terminase deja facultatea de medicină și începea rezidențiatul în oftalmologie, în timp ce el abia aplica la medicină. Această comparație a reprezentat o „lovitură la ego”. Conștientizarea că această senzație de inferioritate este acțiunea ego-ului ajută la o înțelegere mai clară.
- În cazul relațiilor, dacă nu ai avut niciodată o relație la 28 de ani și te blamezi, acest lucru poate fi rezultatul modului în care ai fost socializat sau susținut în copilărie (ex.: dacă părinții tăi ți-au organizat petreceri de ziua ta, ți-au cultivat prieteniile). Atunci când o persoană nu răspunde la un mesaj în două ore, mintea, afectată de gaslighting-ul interiorizat (ex.: „sunt un ratat”, „ei au găsit pe cineva mai bun”), va sări la concluzii negative, chiar dacă pot exista mii de alte motive logice pentru lipsa răspunsului.
Concluzie.
Ideea principală este că terapia nu este o formă de gaslighting, ci un proces esențial de „desfacere” a gaslighting-ului care a fost deja internalizat din experiențe trecute și judecăți de sine. Scopul terapiei este de a ne ajuta să înțelegem distorsiunile din mintea noastră și modul în care emoțiile și ego-ul le modelează, permițându-ne să ne confruntăm cu defectele noastre dintr-o perspectivă compasivă. Mesajul simplu pentru comunitate este că recunoașterea impactului emoțiilor și a ego-ului asupra gândurilor noastre este primul pas crucial către o gândire mai clară, o încredere în sine autentică și o viață mai împlinită.
Bibliografie.
- Gaslighting—Cum te ferești de manipularea psihologică și cum o identifici—PsihArt. (2024, ianuarie 16). https://www.psihart.ro/gaslighting-cum-te-feresti-de-manipularea-psihologica-si-cum-o-identifici/
- HealthyGamerGG (Director). (2024, septembrie 22). Is Therapy JUST Gaslighting? [Înregistrare video]. https://www.youtube.com/watch?v=WzpGlsguHzc