Octalysis, un cadru de gamificare dezvoltat de Yu-kai Chou.

Introducere.

Gamificarea este o abordare de design centrată pe motivația umană, cunoscută sub numele de „Design orientat spre om” (Human-Focused Design), spre deosebire de „designul orientat spre funcționalitate” (Function-Focused Design). Aceasta presupune extragerea elementelor distractive și captivante din jocuri și aplicarea lor în activități din lumea reală sau productive. În timp ce majoritatea sistemelor sunt concepute pentru a îndeplini o sarcină rapid, designul orientat spre om ia în considerare sentimentele, nesiguranțele și motivele oamenilor, optimizând angajamentul și motivația lor. Industria jocurilor a fost prima care a stăpânit acest tip de design, petrecând decenii învățând cum să genereze motivație și implicare. Cadrul Octalysis, creat de Yu-kai Chou, este rezultatul multor ani de cercetare și analize dedicate înțelegerii a ceea ce face jocurile distractive și cum pot fi aplicate aceste principii în diverse sisteme pentru a îmbunătăți implicarea utilizatorilor.

Importanța subiectului pentru educație / sănătate.

Deși sursele nu oferă date statistice specifice despre impactul gamificării în educație sau sănătate, ele subliniază potențialul său enorm. Scopul Octalysis este de a optimiza motivația și implicarea umană, ceea ce este fundamental pentru succesul în învățare și adoptarea unor comportamente sănătoase pe termen lung. Cadrul urmărește să facă oamenii mai fericiți și mai sănătoși, să îmbunătățească performanța companiilor și să crească productivitatea generală a societății. Prin aplicarea principiilor gamificării, activități percepute adesea ca fiind obligatorii („trebuie să fac”) pot deveni plăcute și motivante („vreau să fac”), eliminând astfel decalajul dintre muncă și joacă. De exemplu, tehnicile de gamificare „black hat” (care folosesc motivatori negativi) pot fi aplicate în mod pozitiv pentru a încuraja mersul la sală mai des sau o alimentație sănătoasă.

Recomandări practice.

Cadrul Octalysis se bazează pe 8 Motoare Fundamentale (Core Drives) ale motivației umane, reprezentate într-o formă de octogon. Acestea sunt instrumente esențiale pentru a crea experiențe captivante.

• Sensul Epic și Chemarea (Epic Meaning & Calling): Implică sentimentul de a face ceva mai mare decât propria persoană, o contribuție la un scop superior (ex.: contribuitori Wikipedia).
• Dezvoltare și Realizare (Development & Accomplishment): Dorința de a progresa, de a atinge etape și de a depăși provocări (ex.: puncte, insigne, clasamente). O insignă fără o provocare nu este semnificativă.
• Împuternicirea Creativității și Feedback (Empowerment of Creativity & Feedback): Oferirea de instrumente pentru utilizatori să își exerseze creativitatea și să vadă rezultatele, primind feedback (ex.: jocuri Lego, personalizarea profilului).
• Proprietate și Posesie (Ownership & Possession): Motivația de a deține ceva și dorința de a îmbunătăți și proteja ceea ce ai (ex.: bunuri virtuale, personalizarea avatarului, acumularea de bogăție).
• Influență Socială și Relaționare (Social Influence & Relatedness): Elementele sociale care motivează oamenii, inclusiv mentoratul, acceptarea, competiția și invidia (ex.: atingerea nivelului unui prieten într-un joc, presiunea socială de pe Facebook).
• Raritate și Nerăbdare (Scarcity & Impatience): Dorința de a obține ceva tocmai pentru că nu îl poți avea imediat sau este limitat (ex.: oferte cu timp limitat, acces exclusiv).
• Imprevizibilitate și Curiozitate (Unpredictability & Curiosity): Angajamentul generat de incertitudine și dorința de a afla ce se va întâmpla în continuare (ex.: vizionarea unui film, jocurile de noroc, extragerile la sorți). Poate duce și la dependențe (ex.: jocurile de noroc).
• Pierdere și Evitare (Loss & Avoidance): Motivația de a acționa pentru a evita un rezultat negativ sau pierderea progresului deja înregistrat (ex.: riscul de a pierde ore de joc investite, alarma care „arde” un dolar dacă apeși „snooze”).

Diferențe și nuanțe.

• Motoarele cerebrale Stânga vs. Dreapta: Cele din partea dreaptă a octogonului sunt asociate cu creativitatea, auto-exprimarea și aspectele sociale (motivatori intrinseci, activitatea este o recompensă în sine). Cele din partea stângă sunt legate de logică, calcule și proprietate (motivatori extrinseci, se dorește obținerea a ceva). Această clasificare este simbolică, nu se bazează pe știința exactă a creierului, ci este un instrument de design eficient. Companiile ar trebui să se concentreze pe motivatori intrinseci pentru implicare susținută.
• Gamificare „White Hat” vs. „Black Hat”: Motoarele din partea superioară a octogonului sunt considerate motivatori pozitivi („White Hat”), făcând utilizatorii să se simtă bine (sens, realizare, creativitate). Cele din partea inferioară sunt motivatori negativi („Black Hat”), creând o puternică motivație, dar uneori lăsând un gust amar sau un sentiment de pierdere a controlului (imprevizibilitate, raritate, evitare a pierderii). Important este că „Black Hat” nu este neapărat rău; depinde de context și poate fi folosit pentru rezultate productive și sănătoase (ex.: a merge la sală).

Cum se aplică?

• Aplicați harta Octalysis unui produs sau sistem pentru a identifica ce motoare sunt deja prezente și ce ar putea fi îmbunătățit.
• Luați în considerare Cele 4 Faze ale Călătoriei Jucătorului (Level 2 Octalysis): Descoperire, Integrare, Întreținere și Final (Endgame).
• Adaptați designul la diferite tipuri de jucători (Level 3 Octalysis) pentru a asigura că există ceva pentru fiecare.

Exemple / aplicații.

• Facebook este un exemplu de sistem care excelează în presiunea socială, proprietate (utilizatorii își construiesc profilurile de la zero) și evitarea pierderii (frica de a pierde contactul cu prietenii sau conținutul acumulat).
• Jocuri precum Farmville utilizează puternic proprietatea (deținerea unei ferme virtuale și a animalelor) și sunt descrise ca fiind orientate spre logica (creierul stâng) și spre motivații negative (black hat gamification).
• Lego demonstrează succesul împuternicirii creativității și feedback-ului, permițând copiilor să construiască și să interacționeze cu creațiile lor.
• Wikipedia este un exemplu clar de sistem care motivează utilizatorii prin sensul epic și chemare, având un scop superior de a contribui la cunoașterea umană.
• Un antrenor personal sau o alarmă care amendează utilizatorul dacă apasă „snooze” sunt exemple de aplicare a gamificării „black hat” în contexte pozitive, motivând comportamente dorite prin evitarea pierderii.

Concluzie.

Gamificarea, prin intermediul Cadrului Octalysis, este mai mult decât adăugarea de puncte și insigne; este o înțelegere profundă a motivației umane. Aplicarea conștientă a celor 8 Motoare Fundamentale ne permite să transformăm activitățile cotidiene și obligațiile în experiențe captivante și pline de satisfacții. Chiar și mici schimbări în designul unei experiențe, bazate pe aceste principii, pot avea un impact major asupra angajamentului, motivației și calității vieții pe termen lung.

Bibliografie

1. Chou, Y. (2023, septembrie 5). The Octalysis Framework for Gamification & Behavioral Design. https://yukaichou.com/gamification-examples/octalysis-complete-gamification-framework/
2. Octalysis Prime by Yu-kai Chou (Director). (2012, noiembrie 11). The Beginner’s Guide to Gamification (4 of 90): Gamification Framework „Octalysis” [Video recording]. https://www.youtube.com/watch?v=DxikkaOPXlE
3. Octalysis Prime by Yu-kai Chou (Director). (2013, mai 27). The Beginner’s Guide to Gamification (3 of 90): The 8 Core Drives of Gamification [Video recording]. https://www.youtube.com/watch?v=FAxRZNpu3u4