Videoclipul YouTube al Dr. Sten Ekberg oferă o analiză a demenței frontotemporale (FTD), o afecțiune neurodegenerativă care a căpătat o atenție sporită odată cu diagnosticul actorului Bruce Willis. Dr. Ekberg explică diferențele dintre FTD și Alzheimer, subliniind că FTD afectează în principal lobii frontali și temporali, ducând la deteriorarea funcțiilor motorii și a vorbirii la o vârstă mai tânără. Sursa discută despre factorii care contribuie la degenerarea creierului, cum ar fi deficiențele de combustibil, lipsa de oxigen și stimularea insuficientă, precum și inflamația, stresul oxidativ și toxicitatea. În cele din urmă, sunt oferite sfaturi pentru prevenție și management, incluzând schimbări dietetice precum dieta ketogenică și postul intermitent, exercițiile fizice și activitățile cognitive care îmbunătățesc sănătatea creierului.
Acest articol reprezintă o interpretare educațională a surselor analizate de „RV didactic”.
Temele principale și ideile cheie.
Introducere.
Demența frontotemporală (FTD) a devenit recent un subiect de mare interes public, după ce familia celebrului actor Bruce Willis a anunțat diagnosticul său. Inițial, s-a crezut că actorul suferea de afazie, o tulburare de vorbire, dar ulterior boala a progresat și a fost diagnosticată ca FTD. Familia a ales să facă publică această informație în speranța de a atrage atenția asupra acestei condiții devastatoare și de a stimula progresul în înțelegerea și tratarea ei. FTD se deosebește de Alzheimer, cea mai comună formă de demență, prin zonele creierului afectate inițial.
Un fapt cheie relevat de expert este că, pentru persoanele sub 60 de ani, demența frontotemporală este cea mai comună formă de demență.
Importanța subiectului pentru educație / sănătate.
Tema demenței frontotemporale este extrem de relevantă pentru comunitate, deoarece, deși există o componentă genetică puternică în majoritatea bolilor, există și o componentă semnificativă legată de stilul de viață. Spre deosebire de condițiile congenitale, care sunt 100% prezente la naștere și nu pot fi prevenite prin stil de viață, sau de afecțiuni precum diabetul de tip 2, unde legătura genetică este slabă și stilul de viață poate inversa până la 90% din cazuri, demența se situează undeva la mijloc. Astfel, chiar și cu o predispoziție genetică puternică, deciziile legate de stilul de viață pot influența semnificativ apariția bolii.
Înțelegerea principiilor de funcționare a creierului și a ceea ce îl afectează poate permite îmbunătățirea șanselor și o întârziere de 10, 20 sau chiar 30 de ani a debutului demenței, putând chiar să prevină apariția acesteia pe parcursul vieții. Este crucial să se intervină înainte de apariția simptomelor sau în stadii foarte incipiente, deoarece celulele cerebrale au o capacitate de regenerare mult mai limitată comparativ cu alte organe, cum ar fi pancreasul în cazul diabetului de tip 2.
Recomandări practice.
Degenerarea cerebrală este un proces în care funcțiile care obișnuiau să lucreze nu mai funcționează la fel. Celulele creierului sunt concepute să trăiască indefinit, dar necesită trei elemente esențiale: combustibil, oxigen și stimulare. De asemenea, sunt necesari nutrienți precum DHA (acid gras omega-3), minerale (catalizatori) și colesterol (material structural și izolator). Factorii care interferează cu aceste nevoi și cauzează degenerarea sunt inflamația, stresul oxidativ și toxicitatea.
Iată recomandările practice bazate pe aceste principii:
Optimizați aportul de combustibil pentru creier.
- Eliminați zahărul și minimizați carbohidrații: Nivelurile ridicate de glucoză sunt principala cauză pentru care creierul nu primește suficient combustibil, din cauza rezistenței la insulină.
- Adoptați o dietă ketogenică și post intermitent: Acestea furnizează corpi cetonici, un combustibil alternativ și mai stabil pentru creier, care este, de asemenea, antiinflamator și nu necesită insulină pentru a intra în celule. Postul intermitent generează, de asemenea, hormon de creștere și BDNF (factor neurotrofic derivat din creier), esențiali pentru neuroplasticitate și formarea de noi sinapse.
- Consumați grăsimi sănătoase: O dietă cu adevărat bogată în grăsimi ar trebui să conțină cel puțin 70% grăsimi și 10% carbohidrați (fără zahăr adăugat) pentru a inversa rezistența la insulină. Evitați combinația de grăsimi și carbohidrați în cantități mari, care duce la “supraîncărcare de combustibil”.
- Eliminați uleiurile vegetale procesate: Acestea sunt pro-inflamatorii și cauzează stres oxidativ. Înlocuiți-le cu grăsimi naturale găsite în carne, nuci, pește, brânză, unt, ulei de măsline și ulei de cocos, care sunt stabile și nealterate.
Asigurați o oxigenare corespunzătoare.
- Îmbunătățiți circulația sanguină: O circulație deficitară, cauzată de plăci în artere sau de o inimă slăbită, poate reduce aportul de combustibil și oxigen către creier.
- Gestionați stresul: Stresul redirecționează fluxul sanguin de la lobul frontal (centrul cognitiv) către trunchiul cerebral, privând astfel lobul frontal de sânge și oxigen.
- Verificați sănătatea plămânilor și nivelul de fier: Bolile pulmonare sau anemia (lipsa de globule roșii sau hemoglobină) pot afecta capacitatea sângelui de a transporta oxigen.
Stimulați creierul continuu.
- Mișcare și exerciții fizice: 90% din stimularea cerebrală provine din mișcare. Exercițiile fizice intense (antrenamente pe intervale de mare intensitate – HIIT), mersul pe jos, yoga, Pilates și antrenamentele cu greutăți, întăresc celulele cerebrale și promovează neuroplasticitatea.
- Învățați noi abilități: Crearea de noi conexiuni neuronale prin învățarea de limbi străine, lectură (mai activă decât vizionarea videoclipurilor), hobby-uri sau jocuri de logică (ex: puzzle-uri, Bridge) crește complexitatea și stabilitatea rețelelor neuronale.
- Mențineți o viață socială activă și un scop: Lipsa interacțiunilor sociale, a hobby-urilor sau a unui scop în viață reduce stimularea emoțională și bucuria. Implicați-vă în activități de voluntariat sau cluburi.
- Meditație: Poate ajuta la organizarea creierului și la promovarea plasticității, deși necesită concentrare și poate fi dificilă în stadii avansate de degenerare. Un instrument numit “brain tap” este menționat ca o meditație asistată.
Reduceți inflamația, stresul oxidativ și toxicitatea.
- Stresul: Este implicat în inflamație.
- Zahărul și rezistența la insulină: Sunt factori importanți în toate cele trei aspecte.
- Uleiurile vegetale procesate: Cauzează inflamație și stres oxidativ.
- Toxicitatea: Pesticidele, metalele grele și diverse substanțe chimice pot crea “scurtcircuite” în creier. Expertul subliniază că nu a văzut niciodată o problemă neurologică fără implicarea metalelor.
Exemple / aplicații.
Cazul lui Bruce Willis ilustrează importanța intervenției timpurii. În stadiile avansate ale FTD, cu afazie și degenerare a lobului frontal (care afectează motivația și concentrarea), unele dintre recomandările practice, cum ar fi antrenamentele de mare intensitate, yoga, Pilates sau învățarea unei noi limbi, pot deveni extrem de dificile sau imposibile. Chiar și meditația, care necesită un control strict al gândurilor, ar fi foarte dificilă.
Cu toate acestea, expertul subliniază că există măsuri care rămân puternice chiar și în stadii avansate, având potențialul de a încetini progresia bolii sau chiar de a aduce îmbunătățiri. Acestea includ reducerea zahărului, adoptarea dietei ketogenice și a postului intermitent, eliminarea uleiurilor vegetale procesate și utilizarea instrumentelor care promovează plasticitatea cerebrală.
Concluzie.
Demența frontotemporală este o boală degenerativă gravă, dar, la fel ca majoritatea afecțiunilor, este influențată atât de genetică, cât și de stilul de viață. Intervenția precoce prin schimbări ale stilului de viață este fundamentală pentru prevenirea, întârzierea sau chiar ameliorarea progresiei bolii. Prin optimizarea aportului de combustibil, oxigenului și stimulării creierului, și prin reducerea factorilor de interferență precum inflamația și toxicitatea, putem îmbunătăți semnificativ sănătatea cerebrală. Chiar și mici schimbări zilnice, în special cele legate de alimentație și mișcare, pot avea un impact major asupra sănătății creierului pe termen lung, chiar și în fața unor predispoziții genetice.
Bibliografie.
- Sten Ekberg (Director). (2023, February 24). Preventing Dementia: Expert Tips From A Doctor! [Video recording]. https://www.youtube.com/watch?v=d3R6yEFgFlc